Într-o lume tot mai grăbită, în care zgomotul tehnologiei și agitația marketingului se insinuează în toate colțurile vieții, poate cea mai mare pierdere pe care o trăim, ca societate, este dispariția copilăriei. Nu ca etapă biologică, ci ca spațiu viu de libertate, de joacă autentică și de descoperire firească a lumii. Astăzi, copiii sunt transformați, aproape programatic, în mici consumatori. Jucăriile din plastic care luminează și scot sunete „amuzante” nu vin din imaginația lor, ci sunt produse de o industrie care le oferă satisfacții imediate și le plictisește la fel de repede. Imaginația lor este înlocuită de o versiune fabricată, care nu le aparține. Apoi vin ecranele. Tabletele, telefoanele, jocurile…